Industria lemnului

Industria lemnului  a început să se dezvolte cu paşi destul de rapizi. Fiind un segment încă destul de fragil al economiei naţionale există, totuşi, speranţa ca in ciţiva ani să se developeze extrem de mult.

 Materia primă esenţială utilizată in industria forestieră este, desigur, lemnul.

 In general, lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei naţionale ca : industria chimică (hartie şi carton, celuloză), industria textilă, industria mobilei, construcţii, instrumente muzicale, aparate sportive etc. El se regăseşte in peste 4000 tipuri de produse finite in economie. In prezent, masa lemnoasă ce se recoltează este alcatuită în principal din foioase (fag, stejar) şi răşinoase (brad, molid) şi în mai mică măsură din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin ş.a.

Lemnul reprezintă un material foarte important şi preţuit. Este dificil de argumentat că vreuna din ramurile industriei sau construcţiei nu foloseşte lemnul in formă de placaj, PAL sau furnir. Caracteristicile lemnului diferă de la o specie la alta şi chiar la aceeaşi specie după provenienţă, adică după condiţiile de vegetaţie în care arborele a vieţuit (natura solului, climatul şi felul arboretului).

Lemnul utilizabil obişnuit provine in special din trunchiul arborilor şi mai puţin din rădăcină sau ramuri. Structura şi proprietăţile lui sint diferite, datorită funcţiunilor deosebite pe care fiecare din părţile arborelui le îndeplineşte în timpul vieţii acestuia.

Lemnul, fiind produsul unui organism vegetal, este un material cu compoziţie chimică complexă, eterogen şi anizotrop, format din celule de natură diferită, grupate şi dispuse intr-o ordine particulară fiecărei specii, dar prezentand o seamă de modificări determinate de variaţia condiţiilor de trai din timpul unei vieţi destul de indelungate.

Produsul finit în urma prelucrării lemnului îl reprezintă obiectele de mobilă. Procesul evolutiv prin care a trecut omenirea de-a lungul anilor a determinat apariţia şi maturizarea unor numeroase forme de mobilier, care a exprimat starea materială şi spirituală a epocii in care au fost create.

Astfel, din cele mai vechi timpuri, mobila a evoluat treptat şi s-a transformat dintr-o formă in alta, de la popor la popor, inregistrind schimbări cantitative datorită transformărilor sociale, mediului geografic şi istoric, mijloacelor de execuţie şi perfecţionare din punct de vedere etnic al uneltelor, sculelor, maşinilor şi agregatelor.

Pină a ajunge la faza de execuţie, mobila trebuie concepută, proiectată, studiată, adaptată concepţiei specifice fiecărei ţări sau zone geografice. Activitatea de concepţie din domeniul mobilei este una din activităţile complexe umane, care trebuie să imbine ştiinţa inginerească, arta şi rezultatele cercetărilor sociologice şi istorice.

La fabricarea mobilierului trebuie să se respecte canoane foarte bine definite de stilurile artistice diferenţiate prin formele arhitecturale, sistemul constructiv, registrul ornamental, culoarea, finisajul specific.

Mobilier este un termen colectiv, defectiv de plural, desemnînd toate obiectele ce se pot muta sau căra, uneori, sunt fixe (construite în sau între pereți), care susțin atît corpul uman cît și obiecte utile oferind capacități de menținere, păstrare și stocare. Astfel dulapurile, rafturile, scaunele, mesele, birourile, paturile, canapelele, etc. sunt diferite piese de mobilier, având diferite funcții specifice.

Mobilierul poate fi nu numai un produs pur funcțional, dar și un produs de design artistic, fiind considerat o formă de artă decorativă. În acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depășește cu mult valoarea obișnuită a unor piese de mobilier ce sunt doar funcționale. Mobilierul poate avea adesea și funcții culturale, simbolice sau religioase specifice.

Mobilierul, în combinații cu alte obiecte funcționale, așa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv în combinație cu obiecte decorative și artistice, așa cum ar fi picturi, gravuri, sculpturi etc., contribuie la realizarea spațiilor interioare ambientale, conferind practicalitate, comfort, intimitate și generând nota personală a celor ce locuiesc habitatul respectiv.

Multe piese de mobilier conțin sertare, uși și rafturi.